Curs de filosofie

Lecția 1 • Lectura și analiza textelor primare

Dezvoltă abilitățile pentru lectura atentă a prozei filosofice și reconstrucția argumentelor. Pregătește studenții să abordeze sursele originale pe parcursul cursului.

Lecția 2 • Originile presocratice ale gândirii

Urmărește trecerea de la explicația mitologică la cea rațională la primii gânditori greci. Introduce conceptul de arche și investigația naturalistă.

Lecția 3 • Ce este și ce face filosofia

Definește filosofia prin delimitarea ei de știință, religie și opinie. Stabilește baza conceptuală necesară pentru fiecare capitol următor.

Lecția 1 • Fundamentele raționamentului deductiv

Acoperă logica propozițională, silogismele și condițiile de validitate. Oferă baza formală pentru evaluarea argumentelor filosofice întâlnite ulterior.

Lecția 2 • Sofisme informale și retorică

Cataloghează sofismele comune care subminează discursul filosofic. Antrenează studenții să detecteze și să numească erori de raționament în texte și dezbateri.

Lecția 3 • Construirea eseurilor filosofice

Aplică abilitățile logice argumentării filosofice scrise. Studenții produc argumente clare, bine structurate, care respectă standardele academice filosofice.

Lecția 1 • Raționalism și empirism

Contrastează metoda raționalistă a lui Descartes cu relatările empiriste ale lui Locke și Hume privind formarea ideilor. Urmărește modul în care această dezbatere modelează epistemologia modernă.

Lecția 2 • Skepticismul și răspunsurile sale

Analizează scenarii sceptice radicale și principalele răspunsuri filosofice. Dezvoltă capacitatea studenților de a evalua sfera și limitele îndoielii.

Lecția 3 • Teorii clasice ale cunoașterii

Introduce definiția tripartită a cunoașterii și provocarea lui Gettier la adresa acesteia. Stabilește spațiul problemelor pe care toate teoriile epistemologice ulterioare îl abordează.

Lecția 1 • Liberul arbitru și determinismul

Cartografiază pozițiile compatibiliste, incompatibiliste și libertariene cu privire la libertate și cauzalitate. Pregătește studenții pentru dezbateri etice aplicate privind responsabilitatea morală.

Lecția 2 • Timp, spațiu și ontologie

Abordează metafizica trecerii timpului, natura spațiului și angajamentul ontologic. Introduce studenții în metodele ontologiei analitice.

Lecția 3 • Cauzalitate și necesitate

Analizează concepțiile concurente privind relațiile cauzale și necesitatea modală. Echipează studenții pentru a evalua argumente din filosofia științei și etică.

Lecția 4 • Identitatea personală și persistența

Explorează ceea ce face ca o persoană să fie același individ de-a lungul timpului. Se leagă de întrebări etice privind responsabilitatea, memoria și statutul moral.

Lecția 1 • Etica virtuții și caracterul

Explorează eudaimonia aristotelică, virtuțile și rolul înțelepciunii practice. Poziționează etica bazată pe caracter ca un complement al teoriilor bazate pe reguli și consecințe.

Lecția 2 • Studii de caz de etică aplicată

Aplică cadre normative unor probleme morale contestate din viața profesională și publică. Dezvoltă capacitatea studenților de a raționa cu atenție în condiții de complexitate morală reală.

Lecția 3 • Metaetică: statutul afirmațiilor morale

Investighează dacă există fapte morale și cum funcționează limbajul moral. Oferă fundamentul teoretic pentru evaluarea tuturor pozițiilor etice normative.

Lecția 4 • Teorii consecințialiste

Examinează utilitarismul și variantele sale, concentrându-se pe modul în care rezultatele determină valoarea morală. Leagă fundamentele teoretice de luarea deciziilor practice.

Lecția 1 • Funcționalism și behaviorism

Analizează stările mentale definite prin roluri cauzale, nu prin constituție fizică. Se leagă de dezbaterile privind inteligența artificială și realizabilitatea multiplă.

Lecția 2 • Problema minte-corp

Introduce dualismul cartezian și problema interacțiunii pe care o generează. Framizează provocarea centrală pe care toate teoriile filosofiei minții trebuie să o abordeze.

Lecția 3 • Intenționalitate și conținut mental

Explorează modul în care stările mentale reprezintă lumea și ce le determină conținutul. Face puntea între filosofia minții și filosofia limbajului.

Lecția 1 • Justiție globală și cosmopolitism

Extinde teoria justiției dincolo de statul-națiune la obligații globale și drepturile omului. Pregătește studenții să angajeze filosofic dezbateri etice internaționale.

Lecția 2 • Teorii ale justiției

Examinează vălul ignoranței al lui Rawls și critica libertariană a lui Nozick. Dezvoltă capacitatea studenților de a evalua principii distributive în mod sistematic.

Lecția 3 • Tradiții ale contractului social

Compară pe Hobbes, Locke și Rousseau cu privire la originile și limitele autorității politice. Stabilește cadrul contractarian utilizat în filosofia politică contemporană.

Lecția 1 • Tradiții filosofice continentale

Introduce fenomenologia, existențialismul și teoria critică ca alternative la abordările analitice. Lărgește repertoriul metodologic al studenților pentru investigația filosofică.

Lecția 2 • Dialog și dezbatere filosofică

Practică schimbul filosofic oral structurat folosind formate socratic și de seminar. Dezvoltă abilitățile de raționament colaborativ esențiale pentru practica filosofică profesională.

Lecția 3 • Filosofia limbajului

Examinează sensul, referința și condițiile de adevăr în limbajul natural. Leagă analiza lingvistică de dezbaterile metafizice și epistemologice din capitolele anterioare.

Lecția 4 • Dezvoltarea unei poziții filosofice originale

Ghidează studenții în formularea, apărarea și rafinarea unei teze filosofice originale. Sinteză întregul conținut anterior al cursului într-o muncă științifică independentă.